10TV.md : Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu: Am intrat ├«n lupt─â pentru a asigura o victorie a unioni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : În 2018-2021, Elveţia va investi circa 40 de milioane euro în Republica Moldova

Eleve┼úienii investesc ├«n s─ân─âtatea, ├«nv─â┼ú─âm├óntul voca┼úional, guvernarea local─â ┼či dezvoltarea economic─â din Republica Moldova. Sunt domeniile-cheie pentru care vor fi alocate circa 40 de milioane de euro. Finan┼úarea are loc ├«n cadrul mai mult | more ┬╗

Igor Dodon ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â

Pre┼čedintele moldovean, Igor Dodon, a declarat miercuri, la finalul unei conferin┼úe de pres─â comune cu omologul s─âu belarus, Aleksandr Luka┼čenko, aflat ├«ntr-o vizit─â la Chi┼čin─âu, c─â ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o mai mult | more ┬╗

Elve╚Ťia va oferi Republicii Moldova asisten╚Ť─â tehnic─â de circa 43 milioane de euro, ├«n baza noii strategii de cooperare

Premierul Pavel Filip a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu secretarul adjunct de stat din Departamentul Federal de Externe al Confedera╚Ťiei Elve╚Ťiene, Krystyna Marty Lang. Oficialul se afl─â la Chi╚Öin─âu cu ocazia lans─ârii, mai mult | more ┬╗

Cooperarea moldo-american─â pe dimensiunea Ap─âr─ârii a fost discutat─â la Ministerul Ap─âr─ârii

CHI┼×IN─éU, 18 aprilie 2018 ÔÇö Secretarul General de Stat, Radu Burduja, a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu loc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n Europa, general mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Autorităţile locale vor putea gestiona terenurile lăsate în paragină

Terenurile lăsate în paragină de proprietari vor fi administrate de autorităţile publice locale. Acestea vor avea dreptul să le dea în arendă altor persoane. Prevederile sunt stipulate în proiectul noului Cod funciar. mai mult | more »

Cetăţeni din peste 30 de ţări vor putea călători în R. Moldova fără vize

Chi┼čin─âu, 12 apr. /MOLDPRES/. Decretul de promulgare, dar ┼či legea pentru modificarea ┼či completarea legisla┼úia privind resortisan┼úii statelor ter┼úe, care au obliga┼úia de┼úinerii unei vize, ┼či resortisan┼úii statelor ter┼úe, care sunt exonera┼úi mai mult | more ┬╗

ProTV.md : Rubla slabeste evident fata de leu. Cotatia monedei rusesti a coborat de ieri pana azi cu opt la suta

Rubla slabeste evident fata de leu. Cotatia monedei rusesti a coborat de ieri pana azi cu opt la suta. Daca ieri plateam 28 de bani pentru o rubla, astazi, aceasta costa deja mai mult | more ┬╗

Despre colonelul Ion Mahu & Compania ÔÇô fost cadru al contraspionajului sovietic ┼či apoi al celui moldovenesc care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas

Moldoveni┼čtii care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas. Analiz─â realizat─â de *Nicolae ┼ó├«brigan. Despre organizarea Mar┼čului Centenar (devenit ulterior Marea Adunare Centenar─â) se ┼čtia pe la ├«nceputul lunii februarie mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : ┼×ase centre de suport ├«n afaceri vor fi deschise ├«n sudul Republicii Moldova

┼×ase centre de suport ├«n afaceri pentru a sprijini crearea ┼či dezvoltarea ├Äntreprinderilor Mici ┼či Mijlocii vor fi deschise ├«n sudul Republicii Moldova. Ac┼úiunea are loc ├«n cadrul unui proiect sus┼úinut financiar mai mult | more ┬╗

Moldpres.md : Transferurile b─âne┼čti din afara ┼ú─ârii r─âm├ón a fi o surs─â semnificativ─â pentru bugetul popula┼úiei de la sate

Chi┼čin─âu, 31 mar. /MOLDPRES/. Peste o cincime din veniturile popula┼úiei de la sate o constituie transferurile b─âne┼čti din str─âin─âtate. ÔÇ×Popula┼úia rural─â ├«n compara┼úie cu cea urban─â este dependent─â ├«ntr-o propor┼úie mai mare mai mult | more ┬╗

TVR Moldova | Maia Sandu: Vrem s─â c├ó┼čtig─âm ┼či Chi┼čin─âul, dar ┼či alegerile parlamentare

Pre┼čedintele Partidului Ac┼úiune ┼či Solidaritate, Maia Sandu, sus┼úine c─â forma┼úiunea pe care o reprezint─â, ├«mpreun─â cu Partidul Platforma Demnitate ┼či Adev─âr, ├«┼či dore┼čte nu doar s─â c├ó┼čtige alegerile din municipiul Chi┼čin─âu, care mai mult | more ┬╗

Deschide.md , Dumitru CRUDU // Meditaţiile din antecamera lui Lavrov ale ambasadorului moldovean la Moscova

C├ónd a f─âcut antecamer─â la ministrul de externe din Rusia, ambasadorului Andrei Negu╚Ť─â i-au trecut prin cap fel de fel de g├ónduri. Ca ni╚Öte gloan╚Ťe, a╚Öa ├«i v├ój├óiau prin minte. Cel mai mai mult | more ┬╗

Jurnal.md | VIDEO: Îngropaţi în noroi sau cum moldovenii din teritoriu frământă mocirla pe locurile unde ar trebui să fie drumuri asfaltate

Localitatea H├ónce┼čti, catalogat─â drept ÔÇŁora┼čÔÇŁ, este de fapt un sat plin de glod, mai ales toamna ┼či prim─âvara. Oamenii de r├ónd fr─âm├ónt─â mocirla pe locurile unde ar trebui s─â fie drumuri asfaltate. mai mult | more ┬╗

Deschide.md : BREAKING NEWS // Rusia expulzeaz─â trei diploma╚Ťi moldoveni

Rusia expulzeaz─â trei diploma╚Ťi moldoveni, transmite RIA.ru. UPDATE 17:45 Cine sunt cei trei diploma╚Ťi moldoveni expulza╚Ťi din Federa╚Ťia Rus─â Decizia Moscovei vine dup─â ce R.Moldova, al─âturi de alte zeci de ╚Ť─âri ale mai mult | more ┬╗

#Diez.md : (sondaj) Pensiile, corup╚Ťia ╚Öi ╚Öomajul. Cele mai mari probleme cu care se confrunt─â moldoveni

Institutul Republican Interna╚Ťional (IRI) a efectuat un sondaj ├«n care mai mul╚Ťi responden╚Ťi au r─âspuns la o serie de ├«ntreb─âri legate de mediul ├«n care locuiesc. Printre acestea se enumer─â ╚Öi r─âspunsurile mai mult | more ┬╗

Jurnal.md : Andrei N─âstase: M─â bazez pe cea mai bun─â echip─â de speciali┼čti, iar sprijinul de la PAS ├«nt─âre┼čte aceast─â echip─â; Am constatat cu bucurie c─â sus┼úinerea a venit ┼či din teritoriu

Partidul Ac┼úiune ┼či Solidaritate, care ┼či-a anun┼úat sprijinul pentru candidatul Platformei DA la alegerile din Chi┼čin─âu, va participa la elaborarea programului pentru dezvoltarea capitalei, al─âturi de exper┼úi independen┼úi din ┼úar─â ┼či de mai mult | more ┬╗

Timpul.md : Valeriu Munteanu spune cine sunt adversarii săi politici la următoare alegeri locale. Andrei Năstase nu figurează în listă

Candidatul PL la func┼úia de primar al Capitalei, Valeriu Munteanu, a salutat apelul Maiei Sandu ÔÇ×pentru mobilizarea for┼úelor autentic proeuropene ┼či antioligarhice ├«n campania pentru Chi┼čin─âuÔÇŁ ┼či a anun┼úat cine sunt adevrsarii mai mult | more ┬╗

Moldpres.md | Au ├«nceput turneele Teatrelor Na┼úionale din Bucure┼čti ┼či Ia┼či la Chi┼čin─âu

Chi┼čin─âu, 26 mar. /MOLDPRES/. Teatrul Na┼úional ÔÇ×Mihai EminescuÔÇŁ din Chi┼čin─âu va g─âzdui ├«n perioada 27-30 martie turneele Teatrelor Na┼úionale de la Ia┼či ┼či Bucure┼čti, ├«n cadrul edi┼úiei a 5-a a proiectului ÔÇťTeatru mai mult | more ┬╗

ProTV.md : Moldovenii care vor sa zboare la Frankfurt au acum de unde alege. De astazi, pe langa Air Moldova, o companie nemteasca va opera curse spre aceasta destinatie

Moldovenii care vor sa zboare la Frankfurt au acum de unde alege. De astazi, pe langa Air Moldova, o companie nemteasca va opera curse spre aceasta destinatie. Prima aeronava, venita din orasul mai mult | more ┬╗

Proclama┼úia Marii Adun─âri Centenare din 25 martie pentru reunire de la Chi┼čin─âu

Manifestan╚Ťii din Pia╚Ťa Marii Adun─âri Na╚Ťionale au adoptat Proclama╚Ťia Marii Adun─âri Centenare. Potrivit documentului, unirea Basarabiei cu Rom├ónia este unica solu╚Ťie de supravie╚Ťuire ╚Öi progres al rom├ónilor dintre Prut ╚Öi Nistru. ÔÇťNoi, mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Traian B─âsescu a dat o lec╚Ťie de istorie. ÔÇ×Basarabia este rana s├ónger├ónd─â a poporului rom├ón.ÔÇŁ

B─âsescu, la semnarea Declara┼úiei simbolice de Unire: Noi, rom├ónii, tr─âim dup─â voin┼úa lui Stalin ┼či Hitler, tr─âim dup─â odiosul pact Ribbentrop-Molotov Fostul pre┼čedinte al Rom├óniei Traian B─âsescu a declarat s├ómb─ât─â, la Str─â┼čeni, mai mult | more ┬╗

 

Category Archives: Unirea

Moldpres.md : O p─âdure, simbol al colabor─ârii dintre Agen┼úia ÔÇ×MoldsilvaÔÇŁ ┼či Regia Na┼úional─â a P─âdurilor din Rom├ónia ÔÇ×RomsilvaÔÇŁ, precum ┼či ├«n contextul ac┼úiunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a fost plantat─â ast─âzi la Leu┼čeni ┼či de cealalt─â parte a Prutului, la Hu┼či

Chi┼čin─âu, 17 apr. /MOLDPRES/. O p─âdure, simbol al colabor─ârii dintre Agen┼úia ÔÇ×MoldsilvaÔÇŁ ┼či Regia Na┼úional─â a P─âdurilor din Rom├ónia ÔÇ×RomsilvaÔÇŁ, precum ┼či ├«n contextul ac┼úiunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a fost plantat─â ast─âzi la Leu┼čeni ┼či de cealalt─â parte a Prutului, la Hu┼či, transmite MOLDPRES.

La plantare au participat silvicultori din ambele state, care au f─âcut ast─âzi schimb de delega┼úii. P─âdurea ÔÇ×CentenarÔÇŁ va cre┼čte pe o suprafa┼ú─â de circa dou─â hectare ce apar┼úine ├Äntreprinderii ÔÇ×H├ónce┼čti-SilvaÔÇŁ (R. Moldova) ┼či pe un teren amplasat ├«ntre localit─â┼úile Crasna ┼či Hu┼či, la 3 km distan┼ú─â de Satu Nou, comuna Cre┼úe┼čti (Rom├ónia). Sectorul de la Leu┼čeni a fost plantat cu frasin ┼či plop, iar cel de la Hu┼či ÔÇô cu stejar.

ÔÇ×Aceast─â p─âdure este un simbol al unei colabor─âri productive cu colegii din Rom├ónia. Am avut ├«ntotdeauna sus┼úinerea speciali┼čtilor de la ÔÇťRomsilvaÔÇŁ, am realizat de comun acord proiecte interesante ┼či folositoare fondului silvic, iar printr-un memorandum semnat recent la Bucure┼čti, am reconfirmat inten┼úiile de a lucra ├«mpreun─â pe acest segmentÔÇŁ, a men┼úionat Ion Haralampov, directorul Agen┼úiei ÔÇťMoldsilvaÔÇŁ.

La r├óndul s─âu, Mihai Daia, ┼čeful delega┼úiei de la ÔÇťRomsilvaÔÇŁ, a subliniat rolul acestei p─âduri simbolice, ce va cre┼čte pe ambele maluri ale Prutului, „├«n semn de fr─â┼úie ├«ntre neamuri”. ÔÇťAvem un scop comun ÔÇô o gospod─ârire durabil─â ┼či unitar─â, ├«n conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, pentru a ├«mbun─ât─â┼úi situa┼úia mediului. ÔÇťMoldsilvaÔÇŁ va avea mereu sus┼úinerea noastr─â, ceea ce este foarte important ├«n condi┼úiile de schimb─âri climatice, c├ónd devine tot mai complicat s─â p─âstr─âm diversitatea biologic─âÔÇŁ, a spus Mihai Daia.

Silvicultorii din Republica Moldova ╚Öi Rom├ónia au dezvoltat rela╚Ťii str├ónse ├«n ultimii 27 de ani, exist├ónd numeroase schimburi de experien╚Ť─â ╚Öi ac╚Ťiuni comune ├«ntre ÔÇťMoldsilvaÔÇŁ ╚Öi ÔÇťRomsilvaÔÇŁ. Ultimul Memorandum de ├«n┼úelegere a fost semnat ├«n luna martie curent ┼či prevede schimbul de informa╚Ťii ├«ntre cele dou─â institu╚Ťii, transfer de know-how, schimburi de experien╚Ť─â ╚Öi instruirea silvicultorilor, participarea la concursuri profesionale, dezvoltarea de proiecte comune, colaborarea ├«n sectorul investi╚Ťiilor.

sursa : (Reporter L. Grubîi, editor A. Răileanu)

Deschide.md : Referendum pentru unire. ├Äncepe campania de semn─âturi pentru modificarea Constitu╚Ťiei Rom├óniei

Alian╚Ťa pentru Centenar, organiza╚Ťie format─â din mai multe ONG-uri care militeaz─â pebtru Unirea R. Moldova cu Rom├ónia, va demara o campanie de str├óngere a unui milion de semn─âturi pentru ca idealul unirii s─â fie introdus ├«n Constitu╚Ťia Rom├óniei.

Ast─âzi, pe aeroportul din Chi╚Öin─âu, membrii Alian╚Ťei pentru Centenar au ╚Ťinut o conferin╚Ť─â de pres─â, unde au oferit detaliile desf─â╚Öur─ârii campaniei de str├«ngere de semn─âturi.

ÔÇ×Modelul de modificare a constitu╚Ťiei este inspirat din Constitu╚Ťia Germaniei de p├ón─â la 1989, fapt ce a permis atunci reunificarea celor dou─â Germanii.ÔÇŁ, a spus George Simion, pre╚Öedinte la Ac╚Ťiunea 2012.

Prezent la conferin╚Ť─â, Ion Lea╚Öcenco, pre╚Öedinte al Blocului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale, a precizat c─â semn─âturile vor fi str├ónse at├ót pe liste, c├ót ╚Öi online.

ÔÇ×Noi ne-am propus s─â str├óngem un milion de semn─âturi din Rom├ónia, R. Moldova ╚Öi diaspora de╚Öi, pentru declan╚Öarea unui referendum pe tema Unirii ├«n Rom├ónia este nevoie de numai 500 000 de semn─âturiÔÇŁ, a mai precizat Ion Lea╚Öcenco.

De asemenea, membrii grupului de ini╚Ťiativ─â, din care face parte ╚Öi Vlad Bile╚Ťchi, pre╚Öedinte ODIP, au mai precizat c─â exper╚Ťi constitu╚Ťionali din Rom├ónia ╚Öi R. Moldova vor ajuta la formularea preambulului modificat al Constitu╚Ťiei Rom├óniei, prin care Unirea s─â fie introdus─â ├«n Legea Suprem─â de peste Prut.

10TV.md | Primul prim-ministru al R. Moldova : Singura solu╚Ťie ar fi UNIREA

Republica Moldova se adevere╚Öte a fi un proiect e╚Öuat, principala cauz─â fiind lipsa consecven╚Ťei ├«n ceea ce prive╚Öte planurile preg─âtite pentru aceasta dup─â ob╚Ťinerea independe╚Ťei din 1991. Oficiali de rang ├«nalt ├«╚Öi reitereaz─â pozi╚Ťia privind unica salvare pentru R. Moldova ╚Öi cu at├ót mai mult, pentru cet─â╚Ťenii acesteia, care acum sunt ├«n pragul s─âr─âciei.

Primul prim-ministru dintre Prut ╚Öi Nistru, Valeriu Muravschi, crede c─â R. Moldova nu poate avea un viitor independent, singura solu╚Ťie ar fi revenirea ├«n vechile hotare, ├«n cadrul Rom├óniei.

Fostul premier este de p─ârere c─â ÔÇťRepublica Moldova este ├«ntre Est ┼či Vest dou─â mari puteri, orice mi┼čcare pe care ei poate nici s─â nu o simt─â pentru noi ar fi mortal─â, este foarte periculos. Nemaivorbind c─â pe interiorul nostru, iar─â┼či sunt dou─â p─âr┼úi, care se uit─â la r─âs─ârit ┼či care la apus. ├Än istoria Unirii au fost multe situa┼úii c├ónd popoarele au fost dispersate sau au fost anexate ├«n viitor astfel de lucruri se vor mai ├«nt├ómpla, ele sunt inevitabile ┼či ├«n istoria noastr─â lucrurile acestea au fost ├«ncep├ónd cu Alexandru cel BunÔÇŁ.

10TV.md : ╚śAH ╚Öi MAT | Dodon despre unioni╚Öti: unii vor UNIRE pentru c─â ├«n RM este disperare

Pre┼čedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, sus┼úine c─â ├«n prezent curentul unionist este sus┼úinut pe de o parte de ideologi, iar pe de alt─â parte de oameni simpli, ÔÇťcare vor unire (doar) pentru c─â ├«n Moldova e disperareÔÇÖ. Pe primii, ┼čeful statului moldovean i-a numit ÔÇťtr─âd─âtoriÔÇŁ, iar despre ceilal┼úi a dat asigur─âri c─â ace┼čtia vor ├«nceta sa fie unioni┼čti odat─â ce ├«n Republica Moldova se va trai mai bine. Declara┼úiile au fost f─âcute miercuri, ├«n cadrul emisiunii ÔÇťGlavn├«i voprosÔÇÖ de la NTV Moldova.

Dodon a afirmat ca ├«n Republica Moldova ÔÇťa existat ├«ntotdeauna o dispozi┼úie unionist─âÔÇÖ, ├«ns─â ├«nainte aceasta se manifesta mai pu┼úin. ÔÇťSunt dou─â componente ale acestui curent. Sunt oameni care sunt pro-unire ca ideologie, ei au fost ┼či ├«n anii 90, ┼či chiar ├«n perioada sovietic─â: arti┼čti, poe┼úi, intelectuali. Deci, cei care scriau ├«nainte poeme despre comsomoli┼čti ┼či comunism, acum sunt cei mai aprigi unioni┼čti. Sunt cei mai periculo┼či oameni, care au fost ├«ntotdeauna tr─âd─âtoriÔÇś, a afirmat Dodon.

ÔÇťA doua component─â a unioni┼čtilor sunt oameni simpli, oameni buni, iar eu ┼čtiu asemenea oameni: medici, profesori, muncitori. Cred c─â mai mult de jum─âtate dintre unioni┼čtiÔÇŁ, a continuat pre┼čedintele Republicii Moldova, exprim├óndu-┼či convingerea c─â ace┼čtia ÔÇťvor unirea din cauz─â c─â ├«n Moldova e corup┼úie, e greu, c─â s-a furat miliardulÔÇŁ. ÔÇťDin cauza acestei derute, ei caut─â s─â plece dintr-o extrem─â ├«n alta. Cu acest bloc, mi┼čc─â nu dorin┼úa de unire propriu-zis─â, ci starea de disperare. C├ónd situa┼úia se va schimba, ei nu vor mai c─âuta unire, vor deveni statali┼čtiÔÇś, a dat asigur─âri Dodon.

Moldpres.md : Autorit─â┼úile din H├ónce┼čti ┼či Cluj au decis s─â consolideze rela┼úiile bilaterale

Chi┼čin─âu, 4 apr. /MOLDPRES/. O delega┼úie a Consiliului raional H├ónce┼čti a ├«ntreprins recent o vizit─â la Cluj (Rom├ónia). ├Än cadrul acesteia, administra┼úiile celor dou─â unit─â┼úi teritoriale au convenit s─â accelereze procesul de colaborare pe diferite dimensiuni ┼či s─â fac─â schimb de bune practici ├«n domeniul proiectelor cu finan┼úare european─â, transmite MOLDPRES.

ÔÇ×Organizat─â ├«n contextul anivers─ârii Centenarului Unirii Basarabiei cu Rom├ónia ╚Öi cu prilejul a trei ani de ├«nfr─â╚Ťire, vizita reprezentan╚Ťilor raionului H├ónce╚Öti ne-a bucurat ╚Öi ne-a reconfirmat faptul c─â, al─âturi de numeroasele aspecte pe care le avem ├«n comun, se impune s─â str├óngem ╚Öi mai mult leg─âturile. Profit de acest prilej pentru a ├«i asigura, o dat─â ├«n plus, pe fra╚Ťii moldoveni, de ├«ntreaga noastr─â deschidere ╚Öi de sprijinul nostru total pentru a pune ├«n aplicare cele mai fezabile ini╚Ťiative menite s─â ne apropie ╚Öi s─â aduc─â beneficii ambelor p─âr╚ŤiÔÇŁ, a declarat pre╚Öedintele Consiliului jude╚Ťean Cluj, Alin Ti╚Öe, citat de presa cliujean─â.

La r├óndul s─âu, Ghenadie Buza, pre┼čedintele raionului H├ónce┼čti, ┼či-a exprimat dorin╚Ťa de a coopera pentru ├«nt─ârirea rela╚Ťiilor bilaterale economice, sociale, culturale, educa╚Ťionale, sportive ╚Öi de tineret, ├«n special ├«n ceea ce prive╚Öte schimbul de experien╚Ť─â ├«n sectorul atragerii investi┼úiilor, facilitarea dezvolt─ârii economice ╚Öi a schimbului de investitori, implementarea de proiecte ╚Öi programe ├«n domeniul educa╚Ťiei ╚Öi al culturii etc.

├Än cadrul vizitei, membrii delega╚Ťiei de la H├ónce┼čti au avut ├«nt├ólniri cu reprezentan╚Ťii departamentelor din Consiliul jude╚Ťean. De asemenea, aceste ├«nt├ólniri s-au desf─â╚Öurat ╚Öi la Inspectoratul ╚ścolar jude╚Ťean Cluj, la Colegiul Tehnic ÔÇ×NapocaÔÇŁ ╚Öi la ╚ścoala Popular─â de Arte ÔÇ×Tudor JardaÔÇŁ, toate ├«ncheiate cu propuneri de colaborare ╚Öi chiar cu stabilirea unui calendar concret al activit─â╚Ťilor.

Iulian Chifu, Deschide.md | 27 martie, Ziua Unirii / Lecturi istorice obligatorii pentru Igor Dodon. Citatele Unirii la Centenar

Ce putea fi mai relevant ca editorial, de 27 martie 2018, la Centenarul Unirii Basarabiei cu Patria mam─â, Rom├ónia, dec├ót o culegere a documentelor Unirii, ├«mpreun─â cu citatele unirii, ale principalilor realizatori ai idealului na╚Ťional.

Trebuie s─â re╚Ťinem ╚Öi afirma╚Ťia istoricului Florin Constantiniu care releva extrem de corect:

ÔÇ×Marea Unire din 1918 a fost ÔÇô ╚Öi r─âm├óne ÔÇô pagina cea mai sublim─â a istoriei rom├óne╚Öti. M─âre╚Ťia ei st─â ├«n faptul c─â des─âv├ór╚Öirea unit─â╚Ťii na╚Ťionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid, este fapta istoric─â a na╚Ťiunii rom├óne.ÔÇŁ

Pentru c─â Unirea din 1918 este chintesen╚Ťa spiritului ╚Öi a sufletului rom├ónesc, ╚Öi nu va putea fi mi╚Öcat─â nicic├ónd din idealurile oric─ârui rom├ón. Iar unionismul, mai mare sau mai mic, mai prezent ╚Öi aprig ori mai domolit ╚Öi molcom, va d─âinui ├«n fiecare fibr─â a rom├ónilor basarabeni oriunde se vor afla ei. Este un ideal al Neamului Rom├ónesc, ╚Öi va r─âm├óne chiar dac─â ar mai fi nevoie de ├«nc─â o sut─â de ani pentru a-l ├«nf─âptui.

╚śi pentru a ├«n╚Ťelege de ce nu po╚Ťi s─â sco╚Ťi acest ideal din fibra rom├ónilor basarabeni, poate ╚Öi politicienii de la Chi╚Öin─âu citesc pu╚Ťin─â istorie ╚Öi v─âd c─â nu au reu╚Öit s─â-╚Ö scoat─â nici ru╚Öii ├«n perioada ╚Ťarist─â dintre 1812-1918 – de╚Öi au stat 100 de ani pe aceste t─âr├ómuri, nici sovieticii comuni╚Öti ├«ntre 1944-1991, de╚Öi au deportat toat─â elita rom├óneasc─â basarabean─â ├«n Siberia, ╚Öi nici moldoveni╚Ötii statali╚Öti sau etnici╚Öti sub standard rus din 1994 ╚Öi p├ón─â ├«n ziua de azi.

Documentele Unirii

Declara╚Ťia oficial─â a Sfatului ╚Ü─ârii de unire a Republicii Democratice Moldovene╚Öti (Basarabia) cu Rom├ónia, de la 27 martie/ 9 aprilie 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru,

Marea Neagr─â ╚Öi vechile grani╚Ťe cu Austria, rupt─â de Rusia acum o sut─â ╚Öi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, ├«n puterea dreptului istoric ╚Öi dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure s─â-╚Öi hot─ârasc─â soarta lor, de azi ├«nainte ╚Öi pentru totdeauna se une╚Öte cu Mama sa Rom├ónia.

10TV.md | VIDEO // 100 de cet─â╚Ťenii rom├óne╚Öti ├«n ceas Centenar au fost acordate pentru 100 de basarabeni

100 de cet─â┼úeni moldoveni au devenit rom├óni cu acte ├«n regul─â azi, la 100 de ani de c├ónd s-a semnat unirea Basarabiei cu patria mam─â. Evenimentul a avut loc ├«n capitala ╚Ť─ârii, la sediul Autorit─â╚Ťii Na╚Ťionale pentru Cet─â╚Ťenie, ├«n prezen╚Ťa oficialilor din Parlamentul de la Bucure╚Öti. Momentul a fost transmis ├«n direct pe re┼úelele de socializare.

Evenimentul a debutat cu intonarea imnului Rom├óniei, care a fost c├óntat de to╚Ťi basarabenii prezen╚Ťi. R├ónd pe r├ónd, cei prezen╚Ťi la eveniment au jurat credin╚Ť─â statului rom├ón, s─â respecte Constitu╚Ťia ╚Öi legile Rom├óniei ╚Öi s─â apere drepturile ╚Öi interesele na╚Ťionale.

Evenimentul s-a derulat ├«n prezen┼úa Pre╚Öedintelui Autorit─â╚Ťii Na┼úionale pentru Cet─â┼úenie, Andrei Tinu. Au mai participat Pre╚Öedintele Comisiei rom├ónilor din afara grani╚Ťelor ╚Ť─ârii, Constantin Codreanu, secretarul de stat, Veaceslav ╚śaramet, Pre╚Öedintele Platformei Unioniste Ac╚Ťiunea 2012, George Simion, academicieni, senatori ╚Öi istorici de pe cele dou─â maluri ale Prutului. ├Än ultimii 27 de ani, circa un milion de cet─â┼úeni ai Republicii Moldova au depus jur─âm├óntul de credin┼ú─â fa┼ú─â de patria mam─â, Rom├ónia.

 

┼×tefan Vlaston, Adevarul.md | Avantajele de care s-ar bucura cet─â┼úenii Republicii Moldova dup─â Unirea cu Rom├ónia

Rom├ónii sunt de acord ┼či preg─âti┼úi pentru Unirea cu Republica Moldova. Unirea nu ar pune mari probleme economice, av├ónd ├«n vedere diferen┼úa ├«ntre PIB-urile celor dou─â ┼ú─âri: 7 miliarde euro Republica Moldova ┼či 200 miliarde ├«n Rom├ónia. Problema r─âmas─â este convingerea cet─â┼úenilor de peste Prut de avantajele care rezult─â din Unirea cu Rom├ónia.
Care ar fi avantajele cetăţenilor moldoveni, după Unirea cu România?

  • Salariile ┼či pensiile lor s-ar egaliza cu cele din Rom├ónia. Astfel, de la o pensie medie de 70 euro pe lun─â, pensionarii moldoveni ar putea ajunge la 250-270 euro pe lun─â.
  • Salaria┼úii de stat din Republica Moldova ar trece ┼či ei la nivelul salariilor din Rom├ónia, triple ├«n raport cu ce primesc ei acum. Salariul mediu brut este 900 euro pe lun─â ├«n Rom├ónia.
  • Sistemele de educa┼úie ┼či s─ân─âtate din Rom├ónia sunt mai performante, ele se vor extinde automat ┼či ├«n teritoriul actualei Republici Moldova.
  • Rom├ónia fiind o ┼úar─â membr─â a UE, libera circula┼úie, accesul la pia┼úa muncii, la pie┼úele comerciale, devine o realitate pentru to┼úi viitorii cet─â┼úeni ai Rom├óniei reunite.
  • Justi┼úia din Rom├ónia, parchetele ┼či DNA, se vor extinde automat ┼či pe teritoriul Republicii Moldova de azi, astfel ├«nc├ót corup┼úia ┼či furturile din bugetele publice vor fi diminuate, infractorii de toate genurile vor fi trimi┼či mai u┼čor ├«n fa┼úa completelor de judecat─â.
  • Experien┼úa Rom├óniei ├«n lupta anticorup┼úie este dat─â acum exemplu ├«n numeroase alte ┼ú─âri.
  • Cet─â┼úenii Republicii Moldova vor avea ┼či ei acces la fondurile europene, la avantajele pe care le are Rom├ónia ca membr─â a UE. UE va contribui substan┼úial la ridicarea cu prioritate a infrastructurii din Republica Moldova.
  • Securitatea teritoriului Republicii Moldova va fi asigurat─â de NATO.
  • Agricultorii moldoveni ├«┼či vor putea valorifica produsele la pre┼úurile existente ├«n pia┼úa Rom├óniei ┼či a UE.
  • Fermierii moldoveni vor beneficia de subven┼úiile la hectar, acordate de UE.
  • Asigurarea ordinii publice, serviciile de securitate ┼či informa┼úii, mult mai performante ├«n Rom├ónia, se vor extinde ┼či ├«n actualul teritoriu al Republicii Moldova.
  • ├Än acest moment, Rom├ónia are de ┼čapte ori mai mul┼úi locuitori dec├ót Moldova ┼či un Produs Intern Brut de 30 de ori mai mare, ceea ce ├«nseamn─â un PIB pe cap de locuitor pentru moldoveni de patru ori mai mare, dup─â unificare.
  • Sistemele energetice ale Rom├óniei vor asigura ┼či energia necesar─â cet─â┼úenilor moldoveni, dup─â interconectarea celor dou─â sisteme energetice.
  • Este posibil─â, cu ajutor european, construc┼úia unei autostr─âzi Chi┼čin─âu-Ia┼či-Tg. Mure┼č, ceea ce ar ├«nsemna o leg─âtur─â facil─â cu restul Europei pentru cet─â┼úenii moldoveni.
  • Tinerii moldoveni vor putea studia ├«n ┼čcoli ┼či universit─â┼úi rom├óne┼čti ┼či europene, ┼či ├«┼či vor g─âsi mai u┼čor un loc de munc─â ├«n conformitate cu preg─âtirea ob┼úinut─â.
  • ├Än Rom├ónia ┼čomajul este redus, exist─â zeci de mii de locuri de munc─â disponibile, la care vor putea aplica ┼či cet─â┼úenii din Republica Moldova.
Poziţia României.
Rom├ónia ar cre┼čte din toate punctele de vedere. Unirea Rom├óniei cu Republica Moldova ar aduce Rom├óniei un plus de 3,7 mil. locuitori, o cre┼čtere a PIB de 7 mld. euro (4,2% din PIB-ul Rom├óniei) ┼či un plus de suprafa┼ú─â de aproape 34.000 km p─âtra┼úi. Exporturile Rom├óniei ar fi mai mari cu 3 mld. euro, la 55 mld. euro, ├«n timp ce datoria public─â ar cre┼čte cu doar 2 mld. euro, fa┼ú─â de datoria de circa 80 mld. euro pe care o avea Rom├ónia la sf├ór┼čitul anului trecut.
Suprafa┼úa agricol─â a Rom├óniei ar cre┼čte cu 1,7 milioane de hectare, adic─â un plus de 13% fa┼ú─â de suprafa┼úa agricol─â total─â a Rom├óniei de 13 mil. ha. Lungimea c─âilor ferate ar cre┼čte cu 10% (1.190 km are Republica Moldova ┼či 11.300 km Rom├ónia), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar ad─âuga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Astfel, Rom├ónia este acum fa┼ú─â de Republic─â Moldova ├«n situa┼úia din 1990 a Germaniei de Vest fa┼ú─â de Germania de Est.

Parlamentul Rom├óniei a VOTAT Declara╚Ťia de Unire cu Republica Moldova

Declaraţia Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu România, votată în Plen. Parlamentul consideră legitimă dorinţa moldovenilor de a se uni.

Parlamentul Rom├óniei a votat mar┼úi, la ┼čedin┼úa solemn─â de ├«mplinire a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, pentru Declara┼úia Parlamentului, cu doar 19 ab┼úineri, declara┼úie ├«n care ├«n care se afirm─â c─â Parlamentul consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa cet─â┼úenilor Republicii Moldova s─â sus┼úin─â unificarea celor dou─â state, deoarece aceasta reprezint─â continuarea ÔÇ×fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare”.

ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei adopt─â prezenta declara┼úie pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu ┼óara-Mam─â, Rom├ónia, la 27 martie 1918. La 27 martie 1918, Sfatul ┼×─ârii, ├«n calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, din care f─âceau parte reprezentan┼úi ai popula┼úiei rom├óne majoritare ┼či ai minorit─â┼úilor etnice, constituit ├«n concordan┼ú─â cu normele democratice ale timpului, ├«n condi┼úiile disolu┼úiei Imperiului ┼óarist ┼či ale def─â┼čur─ârii Primului R─âzboi Mondial, a dat expresie dorin┼úei colective de unitate prin adoptarea Actului UniriiÔÇŁ, se arat─â ├«n textul declara┼úiei citit la tribuna Parlamentului de c─âtre Liviu Dragnea. De asemenea, Parlamentul Rom├óniei ÔÇ×consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificareaÔÇŁ. ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei constituit ├«n ┼čedin┼úa solemn─â la ├«mplinirea a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, ast─âzi, 27 martie 2018, consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificarea celor dou─â state ca o continuare fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare ┼či afirmare a na┼úiunii rom├óne ┼či subliniem c─â acest act depinde de voin┼úa acestora ┼či declar─â c─â Rom├ónia ┼či cet─â┼úenii ei sunt ┼či vor fi ├«ntotdeauna preg─âti┼úi s─â vin─â ├«n ├«nt├ómpinarea oric─ârei manifest─âri organice de reunificare din partea cet─â┼úenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voin┼úei suverane a acestoraÔÇŁ, se mai arat─â ├«n document.

Proclama┼úia Marii Adun─âri Centenare din 25 martie pentru reunire de la Chi┼čin─âu

Manifestan╚Ťii din Pia╚Ťa Marii Adun─âri Na╚Ťionale au adoptat Proclama╚Ťia Marii Adun─âri Centenare. Potrivit documentului, unirea Basarabiei cu Rom├ónia este unica solu╚Ťie de supravie╚Ťuire ╚Öi progres al rom├ónilor dintre Prut ╚Öi Nistru.

ÔÇťNoi, cet─â┼úeni ai Republicii Moldova, participan┼úi la Marea Adunare Centenar─â de la Chi┼čin─âu, azi, 25 martie 2018, ├«n ajunul Centenarului Unirii Basarabiei cu ╚Üara, ├«n numele nostru ┼či al tuturor celor afla╚Ťi de o parte ┼či de alta a grani┼úei nefire┼čti de pe r├óul Prut, de care suntem ├«ncredin╚Ťa╚Ťi c─â ├«mp─ârt─â╚Öesc acelea╚Öi dolean╚Ťe cu noi, adres─âm poporului rom├ón ├«n integralitatea sa, clasei politice din cele dou─â state ├«n care ne g─âsim ast─âzi ┼či comunit─â┼úii interna┼úionale

PROCLAMAȚIA MARII ADUNĂRI CENTENARE DIN 25 MARTIE 2018

PENTRU REUNIRE

AV├éND ├ÄN VEDERE c─â ├«n urm─â cu o sut─â de ani, Sfatul ╚Ü─ârii, singurul organ suprem legislativ ╚Öi reprezentativ al Basarabiei, ales ├«n mod democratic, care a ac╚Ťionat ├«n conformitate cu interesele fundamentale ale ├«ntregii popula╚Ťii, ├«ntrunit ├«n ╚Öedin╚Ť─â legal─â ╚Öi solemn─â, ├«n puterea dreptului istoric ╚Öi a dreptului de neam, ├«n baza principiului autodetermin─ârii popoarelor, a votat Declara╚Ťia de Unire a Republicii Democratice Moldovene╚Öti (Basarabiei) cu Rom├ónia,

CUNOSC├éND c─â ├«n urma votului din Sfatul ╚Ü─ârii, ├«n teritoriul dintre Prut ╚Öi Nistru a fost instaurat un regim care a asigurat tuturor locuitorilor securitatea individual─â ╚Öi libera evolu╚Ťie social─â, economic─â, politic─â ╚Öi cultural─â,

PRE╚ÜUIND actul de mare responsabilitate ╚Öi curaj politic al oamenilor de stat basarabeni de la 1918, care au demonstrat o intui╚Ťie politic─â admirabil─â, ├«n contextul ├«n care asupra Basarabiei plana pericolul dezintegr─ârii teritoriale ╚Öi al instaur─ârii terorii bol╚Öevice, ╚Öi care ╚Öi-au asumat responsabilitatea pentru destinul poporului din Basarabia,